Marea Piramidă, între știință și realitate
Problema piramidelor – si in special a marii piramide a lui Kheops – a fost si este un subiect controversat, chiar si intre cercetatori. Cu toata aparatura ultramoderna de care dispunem astazi si cu toata experienta acumulata in ultimele decenii privind cercetarea experimentala, comunitatea stiintifica nu a dat inca un raspuns ferm referitor la ansamblul de piramide de la Gizeh. Pornind de la realitatea existentei complexului marilor piramide de la Gizeh, ce contine si piramida lui Kheops – care este de fapt cea mai importanta – si tinand seama de numeroasele informatii ce ne parvin inca din antichitate privind rolurile acestor constructii (initiatic, esoteric, astronomic, agricol etc.), apar cateva intrebari: Oare modul in care gandim astazi un experiment nu este cumva gresit, privind studiul acestui „efect de piramida”? Nu cumva trebuie sa regandim principial diferit modul de a efectua experimentele in piramide, care poate ar conduce la rezultate repetabile, care sa devina astfel acceptabile si de catre stiinta?
