prima pagina despre noi
Click aici pentru a efectua o comanda:
shopping
Toate cartile au 20% reducere
poza
Fragment din cartea: Marea Evanghelie a lui Ioan, Vol. I


Capitolul 145

Intre sufletul si spiritul lui Ioan Botezatorul exista o anumita neconcordanta. Chemarea si libertatea. Sensul intrebarii sale. A-l urma pe Iisus nu este nici o datorie, nici o obligatie.

1. Oamenii au spus: "Doamne, daca este asa, este nedrept sa-l lasi pe Ioan in inchisoare. Judecand dupa lucrurile pe care le-ai infaptuit pana acum si pe care nici un om nu ar putea sa le faca, in afara de Dumnezeu, inseamna ca iti va fi usor sa-l eliberezi pe Ioan Botezatorul, care a lucrat pentru Tine. Doamne, trebuie sa faci acest lucru, nu trebuie sa-l lasi in inchisoare!"
2. Eu am spus: "Cel care vine el insusi valoreaza mai mult decat cel care trimite in locul sau un mesager sau o scrisoare. Spiritul lui Ioan este mare, este cel mai mare dintre toate spiritele care au existat pana acum intr-un corp fizic, pe acest pamant si, datorita slabiciunii acestui pamant, a crescut si slabiciunea sufletului sau si este oarecum firesc sa fie asa.
3. Caci un spirit foarte puternic nu poate sa intareasca un suflet slab. De aceea trupul si sufletul lui Ioan sunt slabe, iata de ce el isi trimite mesageri in locul lui, desi mijlocitorii si scrisorile nu pot actiona la fel ca si persoana insasi, in care locuiesc sufletul si spiritul.
4. Caci, prin vointa Mea, Eu nu trebuie si nu pot sa impun nimanui forta si puterea Mea, cu atat mai mult atunci cand nu vine el insusi sa le primeasca. In ceea ce Ma priveste, eu nu voi impiedica niciodata pe cineva sa aleaga viata sau condamnarea, dupa libera sa vointa (n.t. liberul sau arbitru), el putand ajunge chiar pana la puterea si forta Mea, de care se va putea folosi - daca are intentii bune.
5. Dar cel care nu va veni el insusi, nu va primi nimic, daca nu va primii gratia luminii care sa ii permita, aici sau in Lumea de dincolo, sa gaseasca drumul care duce la Mine; pe drum, el va intelege astfel ca Eu Insumi sunt Adevarul si Calea.
6. Mai mult decat oricine altcineva, Ioan a fost cu adevarat stapanul trupului sau. Dar el a vazut mantuirea in fata lui si totusi nu a putut sa se apropie de ea! De ce oare? Asa trebuia sa fie?
7. Iata-L in fata voastra pe Cel care spune 'trebuie', atunci cand trebuie. Dar El va mai spune si ca El nu i-a spus lui Ioan 'trebuie'.
8. Desigur ca, intr-un anumit fel, trebuia ca el sa fie chemat inaintea Mea ca sa deschida calea oamenilor, dar Ioan a avut intotdeauna totala libertate de actiona dupa cum doreste, libertate pe care voi nu o puteti intelege atata vreme cat va aflati in acest trup; dar nimic nu l-a impiedicat sa Ma urmeze dupa ce M-a vazut si M-a recunoscut. Spiritul lui a ascultat atunci de ceea ce i-a spus sufletul sau si a inceput sa se indoieasca de Mine, drept pentru care Mi-a trimis pentru a doua oara mesageri. Cel care pune intrebari inseamna ca inca nu este convins, caci orice intrebare inseamna ignoranta sau indoiala referitoare la adevarul pe care noi credem ca il cunoastem. Daca Ioan ar fi fost convins, atunci nu Mi-ar mai fi trimis mesageri.
9. Si totusi, nimeni nu a dus vreodata o existenta atat de austera ca si el. In zilele in care simtea o dorinta in trupul sau, nu manca si nu bea, devenind astfel cel mai mare penitent de pe acest pamant, fara sa fi pacatuit totusi vreodata! Dar Eu va spun acum voua, tuturor: un pacatos care se caieste sincer si vine la Mine cu inima plina de iubire ii este superior lui Ioan!
10. Caci cel care imi spune: 'Doamne, sunt un pacatos, nu merit ca Tu sa intri sub acoperisul meu' - imi este mult mai drag decat nouazeci si noua de oameni drepti (fara pacate), care nu au nevoie de pocainta si care, in inimile lor, ii multumesc lui Dumnezeu ca nu sunt pacatosi si se cred mai buni decat cei care pacatuiesc chiar si numai putin! Eu va spun, sa stiti ca ei nu vor primi o rasplata prea mare!"

Fragmente
Hartă site Căutări frecvente prima pagină I despre noi I articole I cărţi I cum cumpăr I distribuitori I contact Copyright © 2007 Editura Deceneu